Publicitate

Cum s-a ajuns la superficialitatea asta? De ce atatea jocuri intre barbati si femei? Mai demult era asa de simplu: Te invita un baiat la intalnire si la final era intrebarea aia…mai stiti? Vrei sa fii iubita mea?

Acum toti apeleaza la tot felul de jocuri si ne fac psihicul praf. Te vreau dar nu te vreau. Nu mi-au placut niciodata jocurile, le urasc. La mine e simplu; DA sau NU! Fara poate, fara nu stiu sau vedem pe viitor.

Si ce ma scoate si mai tare din sarite este ca sunt ultra egoisti. Doar starea lor conteaza. Tu poti sa-i trimiti zeci de mesaje ca iti va da seen si iti va scrie doar cand are el o nevoie absurda.

Barbatii parca au un radar prin care simt cand esti fericita: “Hopa! Proasta incepe sa se simta bine si sa ma uite. Ia sa-i frec mintea putin si sa-i amintesc ca tre’ sa sufere dupa mine, chiar daca mie mi se rupe de ea.”

Publicitate

“Nu vrea nimic de la ea, vreau doar sa o tin pe loc, pentru ca aici e vorba doar despre mine. Ea cand mi-a scris, normal ca nu am raspuns…pentru ca nu am avut chef…insa ea trebuie sa-mi raspunda mie pentru ca nevoia mea primeaza.”

Si uite asa, cand ti-e lumea mai draga te trezesti cu un mesaj de la retard.

Este pur si simplu malefic, diabolic si nu cred ca se vor opri din asta…trebuie noi sa invatam cum sa-i evitam. Nu mai vreau sa ma invinuiesc, sa cred ca e ceva in neregula cu mine din cauza egoismului lor.

Hai sa nu ne mai batem singure joc de noi cautand un posibil potential in ei si hai odata sa acceptam realitatea: Nu ne vor dar nu vor sa ne vrea nici altii! Gata cu jocurile! Paaaaa! Daca vreau sa ma joc imi cumpar Monopoly.

Publicitate

4 comments

  1. Wow, ce dragut ca scrii despre asta.
    Este interesant sa vad si perspectiva unei fete asupra acestei “probleme”.

    Din pacate… nu iti voi spune parerea mea asupra cine este sau nu vinovat, de obicei, pentru ca ar suna misogin. Cu toate ca toata adolescenta si pana la 25, 26 de ani am fost acel baiat dragut si scump dar adesea luat de fraier si neinteles.

    Totodata… trebuie sa intelegi ca este parte din psihicul uman sa consiedere “ieftin” si, deci, de neapreciat orice lucru dobandit relativ usor.
    Daca totusi pentru acelasi lucru ai luptat, ai asudat, ai muncit foarte foarte mult euforia ajungerii dupa linia de finish este pur si simplu mai mare.

    Toate cele bune 😉

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*